luni, 20 iunie 2011

Pusa cu botu' pe labe

Dupa 6 zile in care,pur si simplu, am cautat o solutie la problemele mele, am descoperit ca nu ma prea pricep sa gasesc solutii, insa stiu cum s-o dau in bara. Mai ales cand e vorba de viitorul meu. Acum ca , datorita lenei mele, mi-am distrus parte din ceea ce consideram a fi viitorul meu, am nevoie de putina liniste. Cam o saptamana, doua, trei. Pana imi ling ranile. Nu pot lasa pe altcineva sa-mi linga ranile.Nu pentru ca as fi orgolioasa ci pentru ca nu exista cineva care s-o poata face la fel de bine ca mine.

Imi amintesc de o comparatie intre dragoste si fotbal,sau cel putin asa cred ca era. Eii, bine eu sunt pregatita sa-mi compar viata cu un joc de fotbal. Cat timp mingea a fost in terenul meu, am driblat si m-am jucat singura cu ea. Mare greseala. Cica trebuie sa pasezi. Eu doar mi-am incercat norocul tintind spre poarta. Prea departe, prea neatenta sau cine stie: poate asa trebuia sa fie! Am pierdut mingea, am pierdut si sansa. Acum stau pe margine si ma lamentez. I am not good enough! Sper sa pot macar sa-mi ling ranile in liniste .

Timpul le vindeca pe toate. Sper sa fie asa!

3 comentarii:

Carmen Ioana spunea...

va trece,toate trec, important e cum le faci fata!te pup

marius spunea...

lasa mai ca ai sa vezi ca nu ai sa stai mult fara minge.o sa ti-o dea cineva inapoi..

pistruiata vesela spunea...

intotdeauna la fotbal mingea revine in terenul tau...deci fii pregatita