De ce ne este greu sa spunem ce simtim?De ce facem asta cand este prea tarziu?Si de ce trebuie mereu sa regretam ca totusi am facut-o si credem ca ar fi fost mai bine daca nu o faceam?
De ce nu putem pur si simplu sa tipam ca suntem fericiti,tristi,ca vrem un umar pe care sa plangem sau ca vrem pe cineva care sa ne asculte atunci cand avem probleme?De ce nu putem spune ca vrem sa fie bine atunci cand nu este,ca vrem soare cand ploua,ca vrem zapada si nu ger,ca vrem curcubeu si nu traznete,ca vrem zambete si nu lacrimi,ca vrem mangaieri fine si nu vanatai,ca vrem batai de inima si fluturasi in locul durerilor de burta?
De ce?
let me know
miercuri, 25 august 2010
luni, 23 august 2010
Cunostinta vs prieten
Se pare ca multi nu au inteles ce am vrut eu sa spun aici .Ptr ca cei care nu erau pe lista s-au simtit ofensati(lucru pe care nu l-am dorit nicio clipa),iar cativa din cei de pe lista mi-au reprosat ca au facut lucruri mult mai importante ptr mine decat cele prezentate de mine(imi pare rau ca nu ati inteles ce am vrut eu cu adevarat sa spun..sau poate ati inteles,insa nu ati vrut sa recunoasteti).
Acum urmeaza sa va explic de ce unii(care s-ar fi asteptat sa fie pe lista) nu sunt:
Conform definitie din DEX,cunostinta=Persoană pe care vorbitorul o cunoaște in timp ce prieten =Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune deosebită, bazată pe încredere și stimă reciprocă, pe idei sau principii comune.Asadar,persoanele de pe lista sunt (in momentul de fata) mai mult decat niste simple persoane pe care le-am cunoscut la un moment dat din viata mea,Ei au facut lucruri(shimbandu-ma total) care care m-au emotionat si mi-au oferit amintiri de neuitat!Voi,ceilalti,ati stat pe scaunul de langa mine,insa ati coborat la prima sau la a2-a statie,in timp ce acesti oameni si-au tatuat numele-n sufletul meu si nu as putea sa-i uit(momentan).Si ce daca timpu-si va spune cuvantul?Si ce daca uitarea este legea firii?Si ce daca oamenii sunt predispusi inselarii sentimentelor?Si ce daca ....eu nu accept!!!
Acum urmeaza sa va explic de ce unii(care s-ar fi asteptat sa fie pe lista) nu sunt:
joi, 19 august 2010
Cum ai putut!
"Când eram un cățeluș, te binedispuneam cu năzdrăvăniile mele și te făceam să râzi. Ziceai că sunt copilul tău, și indiferent de câte perechi de pantofi ți-am distrus și de câte perne am smotocit, am devenit prietenul tău cel mai bun. Ori de câte ori făceam vreo năzbâtie, imi arătai degetul arătător și imi spuneai: “Cum ai putut…?”, însă apoi te aplecai spre mine, mă rostogoleai și mă mângâiai pe burtică…Educarea mea a durat ceva mai mult pentru că tu erai foarte ocupat, însă într-un final, împreună, am reușit. Îmi amintesc acele nopți în care mă strecuram lângă tine în pat, și cu boticul lipit de tine, îți ascultam confidențele și visele secrete. Erau clipe în care credeam că viața e perfectă.Împreună făceam plimbări lungi, fugeam prin parc, călătoream cu mașina, ne opream să mâncăm împreună o înghețată (eu doar cornetul pentru că “înghețata era rea pentru cățeluși”, imi spuneai). Mergeam împreună chiar și la mare…Cât moțăiam eu la soare în timp ce te așteptam să te întorci acasa la sfârșitul zilei!
Treptat, ai început să petreci tot mai mult timp la locul de muncă și în afara casei pentru că îți căutai un partener uman. Te așteptam cu rabdare și te consolam când veneai cu inima zdrobită de dezamăgiri. Nu ți-am judecat niciodată deciziile și țopăiam de bucurie de fiecare dată când te întorceai acasă. Și m-am bucurat când te-ai îndrăgostit…Ea, acum soția ta, nu este o “iubitoare de câini” (nu îi plac), și totuși eu am primit-o cu drag în casa noastră. Am încercat întotdeauna să îi demonstrez afecțiunea și supunerea. Eu eram fericit pentru că vă vedeam fericiți. Curând au apărut “puiuții umani” și eu m-am bucurat alături de voi. M-a fascinat duioșia lor, mirosul și culoarea lor rozulie… Vroiam să îi îngrijesc așa cum îi îngrijeați voi… Doar că voi erați îngrijorați că aș putea să îi rănesc.Și îmi petreceam timpul închis în cealaltă cameră, sau în cușca de câini. Numai eu știu cât îi iubeam! Și am devenit un“prizonier al iubirii”.
După ce au început să crească, am devenit prietenul lor. Îi lingeam în timp ce ei se urcau pe spinarea mea. Se agățau de blana mea și mă trăgeau, imi băgau degetele în ochi, îmi cercetau curioși urechile și îmi dădeau sărutări pe nas. Eu îi adoram, și le adoram mângâierile, pentru că ale tale erau din ce în cemai rare. I-aș fi apărat cu prețul vieții mele dacă ar fi fost necesar. Mă strecuram în patul lor și le ascultam preocupările și visele secrete. Așteptam răbdător la fereastră să aud mașina ta când te întorceai de pe strada. A fost o perioadă în care dacă cineva te întreba dacă aveai câine, scoteai o fotografie cu mine din portofel și le povesteai mandru despre mine. Au trecut câțiva ani și apoi le răspuneai doar “da” și schimbi repede subiectul. La început eram “câinele tău” iar apoi doar “un câine”.
Acum ti-e greu sa-mi faci capricii și te plângi de fiecare cheltuială necesară pentru întreținerea mea.
Ți s-a oferit șansa să te muți cu serviciul în alt oraș. Te vei muta cu familia ta într-un apartament în care nu este voie cu animale de companie. Ai luat această decizie pentru că așa este mai bine pentru “familia ta”, însă îmi amintesc că a fost un timp când eu eram singura ta familie. Am fost încântat de plimbarea cu mașina până am ajuns…La adăpostul de animale! Mirosea a câini, a pisici, a teamă, a disperare…Ai completat documentele și ai spus: “Știu că veți găsi o casă bună pentru el”. Au ridicat din umeri și te-au privit cu tristețe. Știau destinul ce-l așteaptă pe un câine de o anumită vârstă, chiar având “pedigrí”. A trebuit sa îl indepărtezi de mine pe copilul tău atunci când, prins de gâtul meu implora strigând: “Nu, tati, nu îi lăsa să îmi ia câinele! ''
M-am întristat pentru ei, pentru lecția pe care le-ai dat-o atunci despre prietenie, loialitate, iubire, responsabilitate si respect pentru orice formă de viață. Tu m-ai mângâiat ușor pe cap evitându-mi privirea, și ai refuzat să păstrezi ca amintire zgarda și lesa mea. Aveai o întâlnire la care trebuia să ajungi, așa cum aveam și eu una...
După ce ai plecat, tinerii spuneau că probabil tu știai de mutarea asta cu mult timp în urmă dar că nu ai încercat să îmi cauți altă familie care să mă vrea. Unul dintre ei, dând din cap a spus:
“Cum ai putut…?”
Altfel, erau foarte drăguți cu noi atunci când programul lor le permitea. Ne dădeau desigur de mâncare, însă mi-am pierdut apetitul după câteva zile. La început, întotdeauna când trecea cineva pe lângă cușca mea, mă uitam sperând că ești tu, că te-ai răzgândit, și că totul a fost doar un vis urât…Am sperat ca printre oamenii ăia se va găsi unul care mă va lua să mă ingrijească, să mă salveze. Când mi-am dat seama că nu puteam concura cu puiandrii drăguți care atrageau toată atenția, m-am retras într-un colț și am așteptat… La sfârșitul zilei am auzit pașii cuiva care venea după mine…M-au dus până la sfârșitul coridorului, într-o cameră separată. O cameră suspicios de liniștită. M-a ridicat pe masă și în timp ce îmi mângâia urechile îmi spuse:“Nu-ți fie teamă”. Inima mea a început să zvâcnească intuind ceea ce se va întâmpla. “Prizonierului iubirii” i s-au sfârsit zilele. Așa cum era normal pentru mine, am simțit durerea acestei femei. Sarcina ce-i fusese încredințată o apăsa chiar dacă încerca să o disimuleze. Știam acest lucru la fel cum știam atunci când fiind un cățelușîți cunoșteam toate stările tale.
Mi-a pus cu grija un garou pe laba din față. I-am lins lacrima de pe mână, așa cum te lingeam și pe tine când căutai alinare. Cu multă profesiune mi-a pus acul în venă. Am simțit înțepătura și lichidul rece împrăștiindu-se în corpul meu. Imediat am început să mă simt adormit… Privind-o în ochi i-am șoptit:
“Cum ai putut…?”
Probabil pentru că înțelegea limbajul meu de câine, spuse: “Îmi pare rău”. Mi-a explicat că aceasta era munca ei și că voi merge într-un loc mai bun, unde nu voi mai fi ignorat, nici abandonat. Un loc plin de lumină și iubire, care nu se aseamănă deloc cu această viață pământească. Cu ultimele fărâme de energie am încercat să îi transmit printr-o bătaie de coadă că acel:
“Cum ai putut…?”
Nu îi era adresat ei, ci ție... Îți era adresat ție, bunul și iubitul meu stăpân. Gândul meu era pentru tine. Și la tine mă voi gândi și te voi aștepta mereu.
Fie ca toți cei dragi ție să te iubească și să-ți fie loiali, cel puțin pe cât te-am iubit și ți-am fost eu.
Nu te voi uita niciodată…
Nota autorului
Dacă “Cum ai putut?” ti-a adus lacrimi in ochi pe măsură ce ai citit-o, asa cum mi-a adus și mie, este pentru că aceasta este povestea a milioane de animale de companie care mor in fiecare an în adăposturile de animale din toată lumea. Oricine este binevenit să distribuie acest eseu în scopuri necomerciale, atâta timp cât este atribuit în mod corespunzător dreptul de autor.
Vă rog sa-l folositi pentru a ajuta la educarea publicului larg, pe site-uri web, în buletine de stiri, la adăposturile de animale și in cabinetele medicale veterinare.
Spuneți oamenilor că decizia de a adopta un animal de companie este foarte importantă și pe viață, că animalele merită toată dragostea și atenția noastră. Dacă nu îl poți îngriji, este de datoria ta să îi găsești altă familie care să o facă. La orice adăpost de animale puteți găsi sfaturi bune în acest sens. Orice fiintă vie este prețioasă.
Te rog, fa ceva pentru a opri sacrificiile și sprijină campaniile impotriva abandonului ființelor necuvântătoare.
Mulțumesc !
Jim Willis - 2001 -
Grand Rapids, Michigan - USA
Te rog sa transmiti si altora.
Există aici un mesaj profund, care trebuie spus!!!"
Preluat de aici !
Treptat, ai început să petreci tot mai mult timp la locul de muncă și în afara casei pentru că îți căutai un partener uman. Te așteptam cu rabdare și te consolam când veneai cu inima zdrobită de dezamăgiri. Nu ți-am judecat niciodată deciziile și țopăiam de bucurie de fiecare dată când te întorceai acasă. Și m-am bucurat când te-ai îndrăgostit…Ea, acum soția ta, nu este o “iubitoare de câini” (nu îi plac), și totuși eu am primit-o cu drag în casa noastră. Am încercat întotdeauna să îi demonstrez afecțiunea și supunerea. Eu eram fericit pentru că vă vedeam fericiți. Curând au apărut “puiuții umani” și eu m-am bucurat alături de voi. M-a fascinat duioșia lor, mirosul și culoarea lor rozulie… Vroiam să îi îngrijesc așa cum îi îngrijeați voi… Doar că voi erați îngrijorați că aș putea să îi rănesc.Și îmi petreceam timpul închis în cealaltă cameră, sau în cușca de câini. Numai eu știu cât îi iubeam! Și am devenit un“prizonier al iubirii”.
După ce au început să crească, am devenit prietenul lor. Îi lingeam în timp ce ei se urcau pe spinarea mea. Se agățau de blana mea și mă trăgeau, imi băgau degetele în ochi, îmi cercetau curioși urechile și îmi dădeau sărutări pe nas. Eu îi adoram, și le adoram mângâierile, pentru că ale tale erau din ce în cemai rare. I-aș fi apărat cu prețul vieții mele dacă ar fi fost necesar. Mă strecuram în patul lor și le ascultam preocupările și visele secrete. Așteptam răbdător la fereastră să aud mașina ta când te întorceai de pe strada. A fost o perioadă în care dacă cineva te întreba dacă aveai câine, scoteai o fotografie cu mine din portofel și le povesteai mandru despre mine. Au trecut câțiva ani și apoi le răspuneai doar “da” și schimbi repede subiectul. La început eram “câinele tău” iar apoi doar “un câine”.
Acum ti-e greu sa-mi faci capricii și te plângi de fiecare cheltuială necesară pentru întreținerea mea.
Ți s-a oferit șansa să te muți cu serviciul în alt oraș. Te vei muta cu familia ta într-un apartament în care nu este voie cu animale de companie. Ai luat această decizie pentru că așa este mai bine pentru “familia ta”, însă îmi amintesc că a fost un timp când eu eram singura ta familie. Am fost încântat de plimbarea cu mașina până am ajuns…La adăpostul de animale! Mirosea a câini, a pisici, a teamă, a disperare…Ai completat documentele și ai spus: “Știu că veți găsi o casă bună pentru el”. Au ridicat din umeri și te-au privit cu tristețe. Știau destinul ce-l așteaptă pe un câine de o anumită vârstă, chiar având “pedigrí”. A trebuit sa îl indepărtezi de mine pe copilul tău atunci când, prins de gâtul meu implora strigând: “Nu, tati, nu îi lăsa să îmi ia câinele! ''
M-am întristat pentru ei, pentru lecția pe care le-ai dat-o atunci despre prietenie, loialitate, iubire, responsabilitate si respect pentru orice formă de viață. Tu m-ai mângâiat ușor pe cap evitându-mi privirea, și ai refuzat să păstrezi ca amintire zgarda și lesa mea. Aveai o întâlnire la care trebuia să ajungi, așa cum aveam și eu una...
După ce ai plecat, tinerii spuneau că probabil tu știai de mutarea asta cu mult timp în urmă dar că nu ai încercat să îmi cauți altă familie care să mă vrea. Unul dintre ei, dând din cap a spus:
“Cum ai putut…?”
Altfel, erau foarte drăguți cu noi atunci când programul lor le permitea. Ne dădeau desigur de mâncare, însă mi-am pierdut apetitul după câteva zile. La început, întotdeauna când trecea cineva pe lângă cușca mea, mă uitam sperând că ești tu, că te-ai răzgândit, și că totul a fost doar un vis urât…Am sperat ca printre oamenii ăia se va găsi unul care mă va lua să mă ingrijească, să mă salveze. Când mi-am dat seama că nu puteam concura cu puiandrii drăguți care atrageau toată atenția, m-am retras într-un colț și am așteptat… La sfârșitul zilei am auzit pașii cuiva care venea după mine…M-au dus până la sfârșitul coridorului, într-o cameră separată. O cameră suspicios de liniștită. M-a ridicat pe masă și în timp ce îmi mângâia urechile îmi spuse:“Nu-ți fie teamă”. Inima mea a început să zvâcnească intuind ceea ce se va întâmpla. “Prizonierului iubirii” i s-au sfârsit zilele. Așa cum era normal pentru mine, am simțit durerea acestei femei. Sarcina ce-i fusese încredințată o apăsa chiar dacă încerca să o disimuleze. Știam acest lucru la fel cum știam atunci când fiind un cățelușîți cunoșteam toate stările tale.
Mi-a pus cu grija un garou pe laba din față. I-am lins lacrima de pe mână, așa cum te lingeam și pe tine când căutai alinare. Cu multă profesiune mi-a pus acul în venă. Am simțit înțepătura și lichidul rece împrăștiindu-se în corpul meu. Imediat am început să mă simt adormit… Privind-o în ochi i-am șoptit:
“Cum ai putut…?”
Probabil pentru că înțelegea limbajul meu de câine, spuse: “Îmi pare rău”. Mi-a explicat că aceasta era munca ei și că voi merge într-un loc mai bun, unde nu voi mai fi ignorat, nici abandonat. Un loc plin de lumină și iubire, care nu se aseamănă deloc cu această viață pământească. Cu ultimele fărâme de energie am încercat să îi transmit printr-o bătaie de coadă că acel:
“Cum ai putut…?”
Nu îi era adresat ei, ci ție... Îți era adresat ție, bunul și iubitul meu stăpân. Gândul meu era pentru tine. Și la tine mă voi gândi și te voi aștepta mereu.
Fie ca toți cei dragi ție să te iubească și să-ți fie loiali, cel puțin pe cât te-am iubit și ți-am fost eu.
Nu te voi uita niciodată…
Nota autorului
Dacă “Cum ai putut?” ti-a adus lacrimi in ochi pe măsură ce ai citit-o, asa cum mi-a adus și mie, este pentru că aceasta este povestea a milioane de animale de companie care mor in fiecare an în adăposturile de animale din toată lumea. Oricine este binevenit să distribuie acest eseu în scopuri necomerciale, atâta timp cât este atribuit în mod corespunzător dreptul de autor.
Vă rog sa-l folositi pentru a ajuta la educarea publicului larg, pe site-uri web, în buletine de stiri, la adăposturile de animale și in cabinetele medicale veterinare.
Spuneți oamenilor că decizia de a adopta un animal de companie este foarte importantă și pe viață, că animalele merită toată dragostea și atenția noastră. Dacă nu îl poți îngriji, este de datoria ta să îi găsești altă familie care să o facă. La orice adăpost de animale puteți găsi sfaturi bune în acest sens. Orice fiintă vie este prețioasă.
Te rog, fa ceva pentru a opri sacrificiile și sprijină campaniile impotriva abandonului ființelor necuvântătoare.
Mulțumesc !
Jim Willis - 2001 -
Grand Rapids, Michigan - USA
Te rog sa transmiti si altora.
Există aici un mesaj profund, care trebuie spus!!!"
Preluat de aici !
joi, 12 august 2010
Am DEVENIT OM datorita voua!!!
ATENTIE!!!!POST FOARTE FOARTE PERSONAL!!!Exista posibilitatea ca unii sa se simta atacati,dezamagiti sau plictisiti!
Am avut un cosmar…unul din acela din care nu te trezesti tipand,ci doar speriat!Desi cand m-am trezit eram transpirata,tremuram si oarecum plangeam,calmul pusese stapanire pe mine;imi dadusem seama ca a fost doar un cosmar.Urat lucru sa ai cosmaruri,mai ales din cauza filmelor.De ce?Lucrurile acestea te bantuie toata viata.Inca mai am (uneori) cosmaruri datorita unui film vazut cu o zi inainte sa implinesc 12 ani.Era seara.19 februarie 2004,ora 20:30.Numele filmului nu mi-l amintesc,insa subiectul il stiu de parca tocmai l-am vazut.De ce inca sunt traumatizata?Nu stiu!!!Poate ptr ca unchiul meu (cu care vedeam filmul) mi-a spus ca nu e bine sa-l vad ca nu am varsta necesara si ca e cu restrictie ptr copii sub 12 ani.Gluma pe care am gustat-o pe moment,insa noptile ce au urmat au fost nopti albe din cauza acelui film.Acelea au fost primele mele cosmaruri din cauza filmelor. Crunte. Inca ma mai urmareste imaginea baietelului ce-si pastrase calmul desi langa el era o femeie moarta.Si ideea tampita a criminalului de a-si pieptana si aranja victimele.
Cosmarul de marti nu are nicio legatura cu acel film.
Sunt sigura ca multi au vazut FINAL DESTINATION si au ras.Eeeii bine eu nu.Nu am ras!!!Am vazut SINGURA prima parte.Nu stiu ce anume m-a determinat sa vad filmul pana la final.De fapt stiu:MESAJUL!!!Nu te poti impotrivi destinului:daca trebuie sa mori ,mori,nu cand vrei tu,ci cand trebuie!Subiectul m-a fascinat,scenele m-au ingrozit!Stiu Alina ca daca citesti asta(si as vrea sa citesti ptr ca voi povesti si despre tine) vei rade si vei spune ca sunt mica si d’aia m-am speriat.Ai dreptate!!!Mai stii cand mi-ai povestit filmul 23 si inca unul(imi scapa numele) si ma apucase paranoia?Ma speriasem.Ptr ca sunt mica!!!
Revenind la cosmar…de curand(15 iulie) am vazut FINAL DESTINATION 4. Stiam conceptual filmului,insa inca imi era frica de acele scene oribile.Mi-a ramas intiparita-n minte dorinta tipului negru (nu retin numele) de a-si invinge destinul si a-si lua viata in loc sa astepte sa moara.Nu putea face aceasta ptr ca nu era randul lui sa moara.Scena m-a frapat!Cosmaruri nu am avut atunci.Am crezut ca m-am vindecat,dar nu,am avut marti un cosmar(aka 3 august,insa am scris asta miercuri pe hartie ca nu am avut pc-ul bun si o postez azi ptr ca azi am avut chef sa o scriu in format electronic si sa o public).Venisem din Scena pe la 1,eram obosita insa am adormit pe la 2-3.Nu stiu la ce m-am gandit incercand sa adorm….de fapt ma gandeam la viitor si la oamenii care vor face parte din viitorul meu si ma intrebam cati din cei prezenti azi in viata mea vor mai fi si peste 10 ani,cati din cei ce-mi sunt azi prieteni ma vor sustine si maine,cand poate voi avea nevoie de aceasta..Am adormit,apoi pauza,cosmarul si m-am trezit.Simteam un gol in stomac si aveam un nod in gat.Inima-mi batea cu putere. Transpirasem ca niciodata:eram uda pe gat si frunte(probabil din cauza trairilor puternice).Voiam sa tip insa vocea-mi disparuse.Aveam nevoie sa-mi spuna cineva ca a fost doar un cosmar,insa aceasta era imposibil.Am pus capul pe perna si am inceput(fara intentie) sa plang.Incercam sa ma opresc insa nu puteam,Ma depasea. Sentimentele erau mai puternice decat ratiunea.Lucru care nu se mai intamplase pana atunci(imi amintesc ca in urma cu vreo 4 ani imi placuse de un tip(no name,nu as vrea sa stie asta:”>) si mi-am propus sa nu-l mai plac,Prima data a fost mai greu,apoi a fost simplu(sa resping pe toti baietii din categoria”te vreau si totusi nu aka inima te vrea,creierul nu”).Ideea principala ar fi ca ma simtisem doborata de propriile sentimente si trairi.
Nu am spus inca ce am visat,adica ce-mi mai amintesc.Poate fi amuzant ptr unii(de fapt asa sunt visele/cosmarurile in general),insa ptr mine a fost infiorator!Eram in camera la Adi(frate-miu),stateam pe pat si mama era langa mine,Andrei era evident la pc,iar Adi in picioare langa tv.In jur erau multi oameni(mult prea multi ptr a incapea intr-o camera de 4/4),pe unii nu-i mai vazusem in viata mea,pe altii ii remarcasem pe strada si altii imi erau prieteni/cunostinte.Scena se derula parca-n reluare:cate unul iesea si nu se mai intorcea(daca ai vazut FINAL DESTINATION 4 scena cu tipul negru stii ft bine la ce ma refer).Nu ma durea cand pe usa ieseau persoane de care nu-mi pasa(aka nu-i cunosteam),nu sunt rea,insa asta simteam in VIS(normal ca m-as ingrijora sa stiu ca oamenii mor).Am inceput sa tip cand urmatorul la usa era Adi(scz Adi,stiu ca-mi citesti blog-ul ca poate afli ceva incitant sa ma dai in gat insa era un VIS).Atunci(cred ca ptr prima data-n viata)am simtit nevoia sa-i spun ca-l iubesc si ca nu pot sa-l las sa iasa(desi era vis trairile si cuvintele erau sincere si cred ca pt prima data-n viata fusesem sincera cu mine si cu el si i-am spus ce simt(desi nu o mai facusem pana atunci(adica pana in momentul visului) stiu ca stie ca e fratele meu preferat si ca tin mult la el).Acel cosmar m-a facut sa realizez cat de mult tin la unii oameni din viata mea,cat de mult ii respect,apreciez,pe altii sau ador or iubesc pe multi dintre ei,,ca trebuie sa le multumesc unora ptr ce sunt azi si ptr ce voi deveni maine.
Aceasta a fost introducerea,cuprinsul si incheierea sunt mai putin infioratoare insa emotionante(ptr mine cel putin)!
Astfel,intr-o ordine aleatorie vreau sa le multumesc acelora care ocupa (azi) un loc important in viata si inima mea!Vreau sa le spun AZI ca MAINE(indiferent ce se va intampla) imi va fi dor de ei,de sfaturile lor,de lectiile de viata primite,de zambete si imbratisari,de bancuri proaste si de rasete fara motiv.Ceea ce sunt azi sunt datorita voua si vreau sa stiti asta.Vreau sa stiti ca mi-ati influentat existenta si ca-mi va fi dor de voi.
Ps:NU ORDINEA CONTEAZA CI FAPTUL CA SUNTETI PE LISTA!!!!
A.Alina(aka Khriss)-imi va fi dor sa-si faca cineva griji ptr mine.Si-mi va fi dor si de replica”nu e surprinzator…ma asteptam”…caci uneori am impresia ca nici macar eu nu ma cunosc asa cum ma cunosti tu.Stii cand rad fals si plang adevarat,stii cand vreau un umar pe care sa plang desi eu nu-l cer din orgoliu,stii ca deciziile pe care le iau poate nu sunt cele mai bune,dar ma sustii.
P. Adi-Imi va fi dor sa ne batem,sa ne certam si apoi in final sa ajungem la un consens:nu ascultam muzica,nu ne uitam la documentare,insa vedem filmul care-i place Roxanei.Multumesc ca esti fratele meu!
Ps:imi va fi dor si de ochiul tau critic si de gura ta care nu poate pastra un secret.
Mama:ptr ca esti mama MEA si ptr ca in ciuda tuturor cuvintelor urate si “grele” pe care ti le spun mereu te iubesc!In ciuda faptului ca inca te mai cred vinovata ptr unele lucruri(momente,decizii) stiu ca le-ai luat crezand ca e cel mai bine ptr noi.Am invatat de la tine cum sa-mi cresc/educ copii,insa tu trebuie sa inveti de la mine ca unele decizii trebuie luate cu capul si nu cu inima.
D.Edi-ptr ca tocmai mi-ai dat msj si ptr ca-mi vor lipsi mesajele tale si ptr ca m-ai invatat ca asa sunt eu:orgolioasa,alintata,sensibila.Multumesc!!!
M.Vallenttina:pt loialitate,fidelitate si sinceritate iti mulumesc.Ai incercat sa-mi rezolvi prbl sociale(lucru care m-ar fi enervate,de fapt m-a facut sa ma simt speciala si importanta).Ptr ca esti un bun ascultator si un si mai bun orator iti multumesc!
M.Mihaela:Ptr ca m-ai crescut si ptr ca-mi scoti ochii ori de cate ori ai ocazia esti matusa mea preferata!
M.Laurentiu:ptr ca mereu cand stateam la voi imi tineai niste predici interminabile care ma faceau sa adorm de pe al ora 8 pm.
M.Claudiu:ptr ca ma faci sa-mi amintesc de copilarie si ptr ca-mi vor lipsi perlele si secretele tale.
M.Alexandru:ptr ca stiu ce inseamna sa fii fratele mai mare si sa fii oarecum privat de atentie,insa dragul meu Alex, toti te iubim la fel de mult cum il iubim si pe Claudiu
Bunicu’-ptr ca m-ai invatat sa fiu mandra,insa nu peste masura.imi vor lipsi perlele tale si faptul ca mereu puteam glumi cu tine,caci nu te-ai suparat niciodata,nici macar atunci cand stricam cate ceva.
Bunica(aka mamaie)- stiu ca atunci cand eram mica ma pacaleai cu tot felul de lucruri ca sa-ti spn bunica si nu mamaie,insa tu vei fi mereu mamaia mea.Iti multumesc ca m-ai invatat sa am inima curataindifferent de necazuri si probleme.
B.Lumi:ptr ca mereu imi spui cate ceva urat cand am inima sfasiata,insa de curand am aflat si de ce.Multumesc ca-mi ceri sfatul in legatura cu tot,asta ma face sa red ca opinia mea conteaza.
Ps:imi va fi or de cineva care sa-mi strice vacantele cu grevele facute,dorinta acuta de somn,momentele in care-si gaseste sa moara ,cu mijoloacele de transport alese etc..
H.Dana:ptr ca m-ai invatat ca aparentele inseala,ptr ca razi de mine,ptr ca m-ai pus sa port fuste scurte,tocuri,si rochia”aia” decoltata:”>,ptr ca daca nu erai tu “aia majora” sa ma insotesti,nu as fi iesi in club,ptr ca m-ai facut sa chiulesc la orele de economie(nu ca mie imi parea rau),ptr ca as fi stat si-n cap sa ti-l aducem pe Florin Piersic la ziua ta si ptr multe altele esti prietena mea si vreau sa cred ca si eu sunt prietena ta.
C.Ionut: ptr ca ai vrut sa-mi faci clatite(ce nu stii e ca nu mananc lapte aproape sub nicio forma si ca m-am bucurat atunci cand ai ales alternativa),imi vor lipsi iesirile la 3 dim in parc si stiu ca si tie iti va lipsi gadilatul meu.Cu mine trebuia sa vezi “Fiica Presedintelui” si “Big Daddy”,insa iti multumesc ca ai suferit si te-ai uitat de dragul meu la “Printesa si Broasca”(vreau sa cred asta).
B.Tana:iti multumesc ca esti mandra de mine,ca ma sustii si ca parerile mele conteaza ptr tine.De asemenea iti multumesc ca m-ai dus la fantana Trevi sa-mi pun dorinta,ca m-ai invatat ca oamenii te pot insela prin atitudine si gesturi si ca am luat ce-i mai bun de la tine.
M.Beanca:ptr ca mi-ai aratat ca adevaratele principii conteaza ,ca inca mai exista oameni mari,ca mi-ai oferit linistea ca invatamantul romanesc inca mai are valori de exploatat,ca desi nu suntem cele mai bune prietene avem intotdeauna ce vorbi(chiar si 2 ore la telefon),ca-mi spui(uneori) niste cuvinte care-mi dau incredere.
Alex-e un pusti de-a 10-a,pardon 11-a de la LMK,pe care nu-l cunosc prea bine personal insa vreau sa-i multumesc ptr ca m-a invatat sa fiu EU asa cum sunt nu asa cum ar dori altii sa fiu.
T.Dana (11 G)-iti multumesc ptr tot ce ai facut de ziua mea si ptr ca m-ai luat cu sania de la prega si ptr ca ai vrut sa faci o piesa de teatru cu mine.Chiar daca acum nu suntem iar prietene vei ocupa un loc special in inima mea.
Ciafalon Gabriela:ptr ca m-ai invatat ca o prezenta subtila va ramane mereu in amintirea celorlalti.
D-na Caragea:v-am spus candva ca as vrea sa fiu ca dvs:increzatoare in fortele proprii,curajoasa sa-mi indeplinesc visurile, sa lupt ptr ce iubesc si inca alte cateva calitati.Incet incet descopar si la mine aceste lucruri si ma bucur ca am avut de la cine sa invat sa ma autodepasesc.
D-na Sandu:engleza nu mi-a placut niciodata(si cand spun niciodata nu glumesc),insa engleza predata de dvs mi-a intrat in suflet,la fel ca si dvs.In DEX,langa explicatia cuvantului “bunatate” ar trebui sa apara numele dvs,caci nu am intalnit in viata mea un om cu opiniile si conceptiile dvs.Va respect si va admir ptr ideile insuflate si ptr ca m-ati invatat sa-mi placa engleza(sa trec peste idei preconcepute).
P.Andrei:imi va fi dor sa mai cert pe cineva si sa-i mai trag si 2 capace si poate ca tie nu-ti va fi dor de mine si abia astepti sa plec la facultate,insa afla ca tu-mi vei lipsi:tu m-ai invatat ca statul toata ziua(si noaptea) in fata pc-ului creaza dependenta si duce la idiotenie(poate mai ai o sansa draga fratioare).
Tata:ptr ca am invatat ca si parintii fac(uneori) greseli pe care nu si le pot rascumpara si ptr ca m-ai invatat sa-mi doresc sa ma descurc singura(si se pare ac am reusit) iti multumesc!
D-l Racaru:ptr exemplul de altruism,profesionalism si credinta va multumesc!
D-l Simion:multumesc ca ati facut din mine OM,m-ati invatat ca realitatea nu e ceea ce pare si ca trebuie sa profiti de orice sansa oferita si ca oricine poate reusi daca isi doreste.
Mamei si matusii Danei:ptr ca mi-au oferit exemplul exact a ceea ce inseamna femeie independenta si puternica si ptr ca m-au scapat de prostul obicei de a spune “fata”.
Nea Eugen:desi acum esti prea ocuopat sa-mi raspunzi la un sms (te inteleg:dragostea-i prea puternica) esti unchiul meu preferat si iti multumesc ca m-ai invatat sa iert.
Nicu-nu-mi amintesc sa-ti fi spus vreodata cand traiai,cat de mult te iubesc si regret ca nu ai putut auzi asta de la mine,insa sunt convinsa ca stiai.Se spune ca apreciezi ce-ai avut doar dupa ce pierzi acel ceva si se pare ca asa este.Stiu ca ma faceai sa plang si apoi imi dadeai bani ca sa tac,insa uite,de mica,tu,,m-ai invatat sa-mi vad interesul(Nicu:iti dau 1000 lei doar sa taci.Roxana:daca-mi dai 2000 acum tac) si uite ca datorita tie mi-am dezvoltat de mica abilitatea de a negocia.Ai fost un om bun,stiu asta!
Roman Iulia:ptr ca m-ai invatat/mi-ai aratat ca oamenilor trebuie sa le spui 2-3 cuvinte(te iubesc,mi-ai lipsit,imi e dor) sa le faci ziua mai buna sau alte cuvinte ptr a le-o strica(ce-i cu fata ta azi).Diplomatia nu-i calitattea ta cea dintai insa ai un suflet mare si dorinta ta de a afla lucruri noi ma uimeste.Bravo!!
Ratcu Carina-stilul si bunul gust se simt la ele acasa langa tine.Felicitari!Nu multi se pot lauda (cu modestie) ca au bun gust.
Stan Ana-Maria-ptr ca ai curaj,incredere si vointa esti un om e “calitate”.
Andrei Iuliana-am invatat ca sustinerea morala vine de unde te astepti mai putin si ca prietenii la distanta chiar pot exista.Iti multumesc ptr sfaturile si incurajarile de a face ceea ce vreau cu adevarat.Multumesc ca existi!
Vali Bkr-cu tine si Dana rad cel mai mult;imi vor lipsi glumele tale proaste,da’ bune si momentele in care imiti oameni(sa nu uitam de vocea ta=))) ptr a-i face pe ceilalti sa rada.
ApostuMarius-iti multumesc ca m-ai ajutat mereu cand am avut nevoie si ca ai fost un prieten de nadejde.
N. Alex-ptr ca-mi place sa ma cert si ca si tie-ti place sa te certi cu mine.Mi-ai demonstrat ca expresia:”spune-mi cine-ti este prieten ca sa-ti spun cine esti” nu este adevarata.
ps:ar trebui sa mai inveti si tu cate ceva de la mine.
Panaite Cristina-Roxana:DA,trb sa-mi multumesc MIE,ptr ca am avut puterea sa selectez ce e mai bun de la fiecare,ca am invatat,datorita voua,sa devin OM,sa fiu ceea ce sunt.
Relativ usor as putea face si o lista a persoanele pe care nu le voi uita ptr ca nu mi-a placut compotamentul lor sau nu am avut ce invata,insa nu as vrea sa jignesc pe nimenicaci si eu sunt ptr multi o astfel de persoana).
Vreau sa mentionez ca sunt persoane pe care exista posibilitatea sa fi uitat sa le amintesc pe lista,insa de unele dintre ele am uitat intentionat.De asemeni specific faptul ca pe aceasta lista se gasesc doar persoane care fac parte(momentan) din viata mea(sunt prezentul meu) insa sunt si cateva exceptii.Persoanele din trecut raman in trecut,ptr ca DORUL a trecut si el odata cu timpul.Acele cateva exceptii se regasesc pe lista mea si sper ca vor ramane mereu in inima mea.
Sper ca eu nu le sunt(acestor persoane) indiferenta.As prefera sa va fiu antipatica(macar sentimenetele sa existe) si mi-ar placea sa stiu ca macar o data-n viata ati avut ceva de invatat de la mine(poate ca nu sunt un exemplu de corectitudine,sinceritate,bunatate,insa am incercat mereu sa fiu un bun prieten,sa ascult si sa-nvat de la cei mai mari sau chiar mai mici SA DEVIN). Va multumesc iar si iar ca existati in viata mea,ca am avut ocazia sa va vad,cunosc,(pe unii mai mult,pe altii mai putin)admir si apreciez.Sunt mandra ca am invatat alaturi de voi sa fiu ceea ce sunt astazi si sunt convinsa ca maine voi fi si mai buna ptr ca alti oameni asteapta sa-mi dea lectii de viata!!
Va imbratisez cu drag,va pup si va iubesc si sper ca in adancul inimii stiti cat insemnati ptr mine!!!
(*)scz Marius ca ti-am gresit numele.Am pus si initiala numelui de familie(al celor pe care-l stiam)ca sa nu fie prbl daca pun numele intreg.Am pus numele intreg doar persoanelor care ar putea fi usor confundate cu altcineva.
Am avut un cosmar…unul din acela din care nu te trezesti tipand,ci doar speriat!Desi cand m-am trezit eram transpirata,tremuram si oarecum plangeam,calmul pusese stapanire pe mine;imi dadusem seama ca a fost doar un cosmar.Urat lucru sa ai cosmaruri,mai ales din cauza filmelor.De ce?Lucrurile acestea te bantuie toata viata.Inca mai am (uneori) cosmaruri datorita unui film vazut cu o zi inainte sa implinesc 12 ani.Era seara.19 februarie 2004,ora 20:30.Numele filmului nu mi-l amintesc,insa subiectul il stiu de parca tocmai l-am vazut.De ce inca sunt traumatizata?Nu stiu!!!Poate ptr ca unchiul meu (cu care vedeam filmul) mi-a spus ca nu e bine sa-l vad ca nu am varsta necesara si ca e cu restrictie ptr copii sub 12 ani.Gluma pe care am gustat-o pe moment,insa noptile ce au urmat au fost nopti albe din cauza acelui film.Acelea au fost primele mele cosmaruri din cauza filmelor. Crunte. Inca ma mai urmareste imaginea baietelului ce-si pastrase calmul desi langa el era o femeie moarta.Si ideea tampita a criminalului de a-si pieptana si aranja victimele.
Cosmarul de marti nu are nicio legatura cu acel film.
Sunt sigura ca multi au vazut FINAL DESTINATION si au ras.Eeeii bine eu nu.Nu am ras!!!Am vazut SINGURA prima parte.Nu stiu ce anume m-a determinat sa vad filmul pana la final.De fapt stiu:MESAJUL!!!Nu te poti impotrivi destinului:daca trebuie sa mori ,mori,nu cand vrei tu,ci cand trebuie!Subiectul m-a fascinat,scenele m-au ingrozit!Stiu Alina ca daca citesti asta(si as vrea sa citesti ptr ca voi povesti si despre tine) vei rade si vei spune ca sunt mica si d’aia m-am speriat.Ai dreptate!!!Mai stii cand mi-ai povestit filmul 23 si inca unul(imi scapa numele) si ma apucase paranoia?Ma speriasem.Ptr ca sunt mica!!!
Revenind la cosmar…de curand(15 iulie) am vazut FINAL DESTINATION 4. Stiam conceptual filmului,insa inca imi era frica de acele scene oribile.Mi-a ramas intiparita-n minte dorinta tipului negru (nu retin numele) de a-si invinge destinul si a-si lua viata in loc sa astepte sa moara.Nu putea face aceasta ptr ca nu era randul lui sa moara.Scena m-a frapat!Cosmaruri nu am avut atunci.Am crezut ca m-am vindecat,dar nu,am avut marti un cosmar(aka 3 august,insa am scris asta miercuri pe hartie ca nu am avut pc-ul bun si o postez azi ptr ca azi am avut chef sa o scriu in format electronic si sa o public).Venisem din Scena pe la 1,eram obosita insa am adormit pe la 2-3.Nu stiu la ce m-am gandit incercand sa adorm….de fapt ma gandeam la viitor si la oamenii care vor face parte din viitorul meu si ma intrebam cati din cei prezenti azi in viata mea vor mai fi si peste 10 ani,cati din cei ce-mi sunt azi prieteni ma vor sustine si maine,cand poate voi avea nevoie de aceasta..Am adormit,apoi pauza,cosmarul si m-am trezit.Simteam un gol in stomac si aveam un nod in gat.Inima-mi batea cu putere. Transpirasem ca niciodata:eram uda pe gat si frunte(probabil din cauza trairilor puternice).Voiam sa tip insa vocea-mi disparuse.Aveam nevoie sa-mi spuna cineva ca a fost doar un cosmar,insa aceasta era imposibil.Am pus capul pe perna si am inceput(fara intentie) sa plang.Incercam sa ma opresc insa nu puteam,Ma depasea. Sentimentele erau mai puternice decat ratiunea.Lucru care nu se mai intamplase pana atunci(imi amintesc ca in urma cu vreo 4 ani imi placuse de un tip(no name,nu as vrea sa stie asta:”>) si mi-am propus sa nu-l mai plac,Prima data a fost mai greu,apoi a fost simplu(sa resping pe toti baietii din categoria”te vreau si totusi nu aka inima te vrea,creierul nu”).Ideea principala ar fi ca ma simtisem doborata de propriile sentimente si trairi.
Nu am spus inca ce am visat,adica ce-mi mai amintesc.Poate fi amuzant ptr unii(de fapt asa sunt visele/cosmarurile in general),insa ptr mine a fost infiorator!Eram in camera la Adi(frate-miu),stateam pe pat si mama era langa mine,Andrei era evident la pc,iar Adi in picioare langa tv.In jur erau multi oameni(mult prea multi ptr a incapea intr-o camera de 4/4),pe unii nu-i mai vazusem in viata mea,pe altii ii remarcasem pe strada si altii imi erau prieteni/cunostinte.Scena se derula parca-n reluare:cate unul iesea si nu se mai intorcea(daca ai vazut FINAL DESTINATION 4 scena cu tipul negru stii ft bine la ce ma refer).Nu ma durea cand pe usa ieseau persoane de care nu-mi pasa(aka nu-i cunosteam),nu sunt rea,insa asta simteam in VIS(normal ca m-as ingrijora sa stiu ca oamenii mor).Am inceput sa tip cand urmatorul la usa era Adi(scz Adi,stiu ca-mi citesti blog-ul ca poate afli ceva incitant sa ma dai in gat insa era un VIS).Atunci(cred ca ptr prima data-n viata)am simtit nevoia sa-i spun ca-l iubesc si ca nu pot sa-l las sa iasa(desi era vis trairile si cuvintele erau sincere si cred ca pt prima data-n viata fusesem sincera cu mine si cu el si i-am spus ce simt(desi nu o mai facusem pana atunci(adica pana in momentul visului) stiu ca stie ca e fratele meu preferat si ca tin mult la el).Acel cosmar m-a facut sa realizez cat de mult tin la unii oameni din viata mea,cat de mult ii respect,apreciez,pe altii sau ador or iubesc pe multi dintre ei,,ca trebuie sa le multumesc unora ptr ce sunt azi si ptr ce voi deveni maine.
Aceasta a fost introducerea,cuprinsul si incheierea sunt mai putin infioratoare insa emotionante(ptr mine cel putin)!
Astfel,intr-o ordine aleatorie vreau sa le multumesc acelora care ocupa (azi) un loc important in viata si inima mea!Vreau sa le spun AZI ca MAINE(indiferent ce se va intampla) imi va fi dor de ei,de sfaturile lor,de lectiile de viata primite,de zambete si imbratisari,de bancuri proaste si de rasete fara motiv.Ceea ce sunt azi sunt datorita voua si vreau sa stiti asta.Vreau sa stiti ca mi-ati influentat existenta si ca-mi va fi dor de voi.
Ps:NU ORDINEA CONTEAZA CI FAPTUL CA SUNTETI PE LISTA!!!!
A.Alina(aka Khriss)-imi va fi dor sa-si faca cineva griji ptr mine.Si-mi va fi dor si de replica”nu e surprinzator…ma asteptam”…caci uneori am impresia ca nici macar eu nu ma cunosc asa cum ma cunosti tu.Stii cand rad fals si plang adevarat,stii cand vreau un umar pe care sa plang desi eu nu-l cer din orgoliu,stii ca deciziile pe care le iau poate nu sunt cele mai bune,dar ma sustii.
P. Adi-Imi va fi dor sa ne batem,sa ne certam si apoi in final sa ajungem la un consens:nu ascultam muzica,nu ne uitam la documentare,insa vedem filmul care-i place Roxanei.Multumesc ca esti fratele meu!
Ps:imi va fi dor si de ochiul tau critic si de gura ta care nu poate pastra un secret.
Mama:ptr ca esti mama MEA si ptr ca in ciuda tuturor cuvintelor urate si “grele” pe care ti le spun mereu te iubesc!In ciuda faptului ca inca te mai cred vinovata ptr unele lucruri(momente,decizii) stiu ca le-ai luat crezand ca e cel mai bine ptr noi.Am invatat de la tine cum sa-mi cresc/educ copii,insa tu trebuie sa inveti de la mine ca unele decizii trebuie luate cu capul si nu cu inima.
D.Edi-ptr ca tocmai mi-ai dat msj si ptr ca-mi vor lipsi mesajele tale si ptr ca m-ai invatat ca asa sunt eu:orgolioasa,alintata,sensibila.Multumesc!!!
M.Vallenttina:pt loialitate,fidelitate si sinceritate iti mulumesc.Ai incercat sa-mi rezolvi prbl sociale(lucru care m-ar fi enervate,de fapt m-a facut sa ma simt speciala si importanta).Ptr ca esti un bun ascultator si un si mai bun orator iti multumesc!
M.Mihaela:Ptr ca m-ai crescut si ptr ca-mi scoti ochii ori de cate ori ai ocazia esti matusa mea preferata!
M.Laurentiu:ptr ca mereu cand stateam la voi imi tineai niste predici interminabile care ma faceau sa adorm de pe al ora 8 pm.
M.Claudiu:ptr ca ma faci sa-mi amintesc de copilarie si ptr ca-mi vor lipsi perlele si secretele tale.
M.Alexandru:ptr ca stiu ce inseamna sa fii fratele mai mare si sa fii oarecum privat de atentie,insa dragul meu Alex, toti te iubim la fel de mult cum il iubim si pe Claudiu
Bunicu’-ptr ca m-ai invatat sa fiu mandra,insa nu peste masura.imi vor lipsi perlele tale si faptul ca mereu puteam glumi cu tine,caci nu te-ai suparat niciodata,nici macar atunci cand stricam cate ceva.
Bunica(aka mamaie)- stiu ca atunci cand eram mica ma pacaleai cu tot felul de lucruri ca sa-ti spn bunica si nu mamaie,insa tu vei fi mereu mamaia mea.Iti multumesc ca m-ai invatat sa am inima curataindifferent de necazuri si probleme.
B.Lumi:ptr ca mereu imi spui cate ceva urat cand am inima sfasiata,insa de curand am aflat si de ce.Multumesc ca-mi ceri sfatul in legatura cu tot,asta ma face sa red ca opinia mea conteaza.
Ps:imi va fi or de cineva care sa-mi strice vacantele cu grevele facute,dorinta acuta de somn,momentele in care-si gaseste sa moara ,cu mijoloacele de transport alese etc..
H.Dana:ptr ca m-ai invatat ca aparentele inseala,ptr ca razi de mine,ptr ca m-ai pus sa port fuste scurte,tocuri,si rochia”aia” decoltata:”>,ptr ca daca nu erai tu “aia majora” sa ma insotesti,nu as fi iesi in club,ptr ca m-ai facut sa chiulesc la orele de economie(nu ca mie imi parea rau),ptr ca as fi stat si-n cap sa ti-l aducem pe Florin Piersic la ziua ta si ptr multe altele esti prietena mea si vreau sa cred ca si eu sunt prietena ta.
C.Ionut: ptr ca ai vrut sa-mi faci clatite(ce nu stii e ca nu mananc lapte aproape sub nicio forma si ca m-am bucurat atunci cand ai ales alternativa),imi vor lipsi iesirile la 3 dim in parc si stiu ca si tie iti va lipsi gadilatul meu.Cu mine trebuia sa vezi “Fiica Presedintelui” si “Big Daddy”,insa iti multumesc ca ai suferit si te-ai uitat de dragul meu la “Printesa si Broasca”(vreau sa cred asta).
B.Tana:iti multumesc ca esti mandra de mine,ca ma sustii si ca parerile mele conteaza ptr tine.De asemenea iti multumesc ca m-ai dus la fantana Trevi sa-mi pun dorinta,ca m-ai invatat ca oamenii te pot insela prin atitudine si gesturi si ca am luat ce-i mai bun de la tine.
M.Beanca:ptr ca mi-ai aratat ca adevaratele principii conteaza ,ca inca mai exista oameni mari,ca mi-ai oferit linistea ca invatamantul romanesc inca mai are valori de exploatat,ca desi nu suntem cele mai bune prietene avem intotdeauna ce vorbi(chiar si 2 ore la telefon),ca-mi spui(uneori) niste cuvinte care-mi dau incredere.
Alex-e un pusti de-a 10-a,pardon 11-a de la LMK,pe care nu-l cunosc prea bine personal insa vreau sa-i multumesc ptr ca m-a invatat sa fiu EU asa cum sunt nu asa cum ar dori altii sa fiu.
T.Dana (11 G)-iti multumesc ptr tot ce ai facut de ziua mea si ptr ca m-ai luat cu sania de la prega si ptr ca ai vrut sa faci o piesa de teatru cu mine.Chiar daca acum nu suntem iar prietene vei ocupa un loc special in inima mea.
Ciafalon Gabriela:ptr ca m-ai invatat ca o prezenta subtila va ramane mereu in amintirea celorlalti.
D-na Caragea:v-am spus candva ca as vrea sa fiu ca dvs:increzatoare in fortele proprii,curajoasa sa-mi indeplinesc visurile, sa lupt ptr ce iubesc si inca alte cateva calitati.Incet incet descopar si la mine aceste lucruri si ma bucur ca am avut de la cine sa invat sa ma autodepasesc.
D-na Sandu:engleza nu mi-a placut niciodata(si cand spun niciodata nu glumesc),insa engleza predata de dvs mi-a intrat in suflet,la fel ca si dvs.In DEX,langa explicatia cuvantului “bunatate” ar trebui sa apara numele dvs,caci nu am intalnit in viata mea un om cu opiniile si conceptiile dvs.Va respect si va admir ptr ideile insuflate si ptr ca m-ati invatat sa-mi placa engleza(sa trec peste idei preconcepute).
P.Andrei:imi va fi dor sa mai cert pe cineva si sa-i mai trag si 2 capace si poate ca tie nu-ti va fi dor de mine si abia astepti sa plec la facultate,insa afla ca tu-mi vei lipsi:tu m-ai invatat ca statul toata ziua(si noaptea) in fata pc-ului creaza dependenta si duce la idiotenie(poate mai ai o sansa draga fratioare).
Tata:ptr ca am invatat ca si parintii fac(uneori) greseli pe care nu si le pot rascumpara si ptr ca m-ai invatat sa-mi doresc sa ma descurc singura(si se pare ac am reusit) iti multumesc!
D-l Racaru:ptr exemplul de altruism,profesionalism si credinta va multumesc!
D-l Simion:multumesc ca ati facut din mine OM,m-ati invatat ca realitatea nu e ceea ce pare si ca trebuie sa profiti de orice sansa oferita si ca oricine poate reusi daca isi doreste.
Mamei si matusii Danei:ptr ca mi-au oferit exemplul exact a ceea ce inseamna femeie independenta si puternica si ptr ca m-au scapat de prostul obicei de a spune “fata”.
Nea Eugen:desi acum esti prea ocuopat sa-mi raspunzi la un sms (te inteleg:dragostea-i prea puternica) esti unchiul meu preferat si iti multumesc ca m-ai invatat sa iert.
Nicu-nu-mi amintesc sa-ti fi spus vreodata cand traiai,cat de mult te iubesc si regret ca nu ai putut auzi asta de la mine,insa sunt convinsa ca stiai.Se spune ca apreciezi ce-ai avut doar dupa ce pierzi acel ceva si se pare ca asa este.Stiu ca ma faceai sa plang si apoi imi dadeai bani ca sa tac,insa uite,de mica,tu,,m-ai invatat sa-mi vad interesul(Nicu:iti dau 1000 lei doar sa taci.Roxana:daca-mi dai 2000 acum tac) si uite ca datorita tie mi-am dezvoltat de mica abilitatea de a negocia.Ai fost un om bun,stiu asta!
Roman Iulia:ptr ca m-ai invatat/mi-ai aratat ca oamenilor trebuie sa le spui 2-3 cuvinte(te iubesc,mi-ai lipsit,imi e dor) sa le faci ziua mai buna sau alte cuvinte ptr a le-o strica(ce-i cu fata ta azi).Diplomatia nu-i calitattea ta cea dintai insa ai un suflet mare si dorinta ta de a afla lucruri noi ma uimeste.Bravo!!
Ratcu Carina-stilul si bunul gust se simt la ele acasa langa tine.Felicitari!Nu multi se pot lauda (cu modestie) ca au bun gust.
Stan Ana-Maria-ptr ca ai curaj,incredere si vointa esti un om e “calitate”.
Andrei Iuliana-am invatat ca sustinerea morala vine de unde te astepti mai putin si ca prietenii la distanta chiar pot exista.Iti multumesc ptr sfaturile si incurajarile de a face ceea ce vreau cu adevarat.Multumesc ca existi!
Vali Bkr-cu tine si Dana rad cel mai mult;imi vor lipsi glumele tale proaste,da’ bune si momentele in care imiti oameni(sa nu uitam de vocea ta=))) ptr a-i face pe ceilalti sa rada.
ApostuMarius-iti multumesc ca m-ai ajutat mereu cand am avut nevoie si ca ai fost un prieten de nadejde.
N. Alex-ptr ca-mi place sa ma cert si ca si tie-ti place sa te certi cu mine.Mi-ai demonstrat ca expresia:”spune-mi cine-ti este prieten ca sa-ti spun cine esti” nu este adevarata.
ps:ar trebui sa mai inveti si tu cate ceva de la mine.
Panaite Cristina-Roxana:DA,trb sa-mi multumesc MIE,ptr ca am avut puterea sa selectez ce e mai bun de la fiecare,ca am invatat,datorita voua,sa devin OM,sa fiu ceea ce sunt.
Relativ usor as putea face si o lista a persoanele pe care nu le voi uita ptr ca nu mi-a placut compotamentul lor sau nu am avut ce invata,insa nu as vrea sa jignesc pe nimenicaci si eu sunt ptr multi o astfel de persoana).
Vreau sa mentionez ca sunt persoane pe care exista posibilitatea sa fi uitat sa le amintesc pe lista,insa de unele dintre ele am uitat intentionat.De asemeni specific faptul ca pe aceasta lista se gasesc doar persoane care fac parte(momentan) din viata mea(sunt prezentul meu) insa sunt si cateva exceptii.Persoanele din trecut raman in trecut,ptr ca DORUL a trecut si el odata cu timpul.Acele cateva exceptii se regasesc pe lista mea si sper ca vor ramane mereu in inima mea.
Sper ca eu nu le sunt(acestor persoane) indiferenta.As prefera sa va fiu antipatica(macar sentimenetele sa existe) si mi-ar placea sa stiu ca macar o data-n viata ati avut ceva de invatat de la mine(poate ca nu sunt un exemplu de corectitudine,sinceritate,bunatate,insa am incercat mereu sa fiu un bun prieten,sa ascult si sa-nvat de la cei mai mari sau chiar mai mici SA DEVIN). Va multumesc iar si iar ca existati in viata mea,ca am avut ocazia sa va vad,cunosc,(pe unii mai mult,pe altii mai putin)admir si apreciez.Sunt mandra ca am invatat alaturi de voi sa fiu ceea ce sunt astazi si sunt convinsa ca maine voi fi si mai buna ptr ca alti oameni asteapta sa-mi dea lectii de viata!!
Va imbratisez cu drag,va pup si va iubesc si sper ca in adancul inimii stiti cat insemnati ptr mine!!!
(*)scz Marius ca ti-am gresit numele.Am pus si initiala numelui de familie(al celor pe care-l stiam)ca sa nu fie prbl daca pun numele intreg.Am pus numele intreg doar persoanelor care ar putea fi usor confundate cu altcineva.
miercuri, 11 august 2010
Un alter ego al broscutei
Putini sunt cei care nu stiu cat o admir eu pe Medina si ca mi-as dori(intr-un fel sau altul ) sa fiu si eu ca ea.Multi nu au inteles cum adica mi-as dori sa fiu ca ea si ce anume as vrea sa imprumut din calitatile ei.Si nici eu nu am incercat sa le dau explicatii(intr-un post viitor voi scrie despre nevoia de a avea modele in viata).
Ideea e ca si-a facut Medina shop(ca pagina distincta a blog-ului) s-a gandit si Roxana sa-si faca(nu a fost chiar copiata ideea:)))[incerc si eu sa ma scot] ci doar am vrut sa arat ca am si eu tupeu/curaj sa-mi fac).Si apoi m-am tratat de subiectul Medina ,caci eu nu sunt facuta ptr a fi ca ea...eu sunt eu si atat.
Revenind la titlul postului.mi-am facut un alt blog ( de data aceasta nu m-am mai ghidat dupa Medina si nici dupa altcineva,ci doar dupa ideile mele) cu cercei facuti de mine.Avand in vedere ca zilnic petrec cam 5 ore mesterind cercei(noul meu hobby) am extraordinar de multi[:))] si o mare parte ii dau[ca sa pot sa-mi cumpar alte materiale si sa fac altii].
Ideea e ca si-a facut Medina shop(ca pagina distincta a blog-ului) s-a gandit si Roxana sa-si faca(nu a fost chiar copiata ideea:)))[incerc si eu sa ma scot] ci doar am vrut sa arat ca am si eu tupeu/curaj sa-mi fac).Si apoi m-am tratat de subiectul Medina ,caci eu nu sunt facuta ptr a fi ca ea...eu sunt eu si atat.
Revenind la titlul postului.mi-am facut un alt blog ( de data aceasta nu m-am mai ghidat dupa Medina si nici dupa altcineva,ci doar dupa ideile mele) cu cercei facuti de mine.Avand in vedere ca zilnic petrec cam 5 ore mesterind cercei(noul meu hobby) am extraordinar de multi[:))] si o mare parte ii dau[ca sa pot sa-mi cumpar alte materiale si sa fac altii].
luni, 9 august 2010
Prietenul meu din Roma...
El este prietenul meu din Roma....nu prietenul imaginar,ci pur si simplu prieten.Mi-a dat si un cadou:X:X:X[bratara albastra(vizibila si in poza)pe care o port all day long(sau macar incerc)].
Oricum vreau sa-i multumesc ptr ca mi-a facut diminetile mai usor de suportat(atunci cand ma trezeam prea dimineata),ca nu-mi cerea bani ptr nimic din ce luam(:))),ca mi-a incalzit cornurile dupa ce i-am aratat chilotii mei verzi:X:X:X,ca mi-a spus ca ma voi ingrasa daca voi mai manca mult,insa ca nu m-am ingrasat inca(desi o facusem:|...doar vreo 5-6 kg,nu mult:)))ca mi-a facut plecarea mult mai grea(nu am reusit sa vad Roma asa cum o vad italienii:|:|,dar nici el nu m-a ajutat:|).
ps:imi place cum sunt pensata(desi nu eram:)))
pps:var-mea a zis ca ma gandesc la tine mereu(adevarul e ca imi amintesc cu drag de tine:)) si conversatiile noaste ce durau...si durau...si durau...nu prea mult:)))
Feelings...
Razi cand.....ies cu Dana si Valy
Plangi cand...var-mea imi face masaj
Suferi cand...oamenii mint.
Te enervezi cand.... suna ceasul cu 5 min mai devreme.
Esti dezamagit(a) cand...afli ca nu e ceea ce pare.
Si ma intreb ...altii au sentimente?
Plangi cand...var-mea imi face masaj
Suferi cand...oamenii mint.
Te enervezi cand.... suna ceasul cu 5 min mai devreme.
Esti dezamagit(a) cand...afli ca nu e ceea ce pare.
Si ma intreb ...altii au sentimente?
duminică, 8 august 2010
Si iar m-am enervat...
Ti s-a intamplat vreodata sa te enervezi la fiecare 5 minute?Mie da!!!Si e crunt!!!Si cand dorm ma enervez...habar nu am cum,dar sigur ma enervez si-n somn,ptr ca am ...nu stiu cum sa explic:|..aceea atitudine de:"daca nu ma lasi,nu te las nici eu".
De exemplu incerc de 2 zile sa intru pe blog-ul Medinei si mereu cand il caut pe google imi da eroare:|.In seara aceasta(in final) am reusit sa intru si sa-i citesc ultima postare...insa nu am reusit sa intru si pe site-urile recomandate:|X(X(X(X( si ma enerveaza situatia.Dar stiti de ce?Ptr ca am net nou.De la ORANGE!!!DAAAA!!!ORANGE PE DRACU!!!X(X(X(X(...si e din ala smecher....nici nu va puteti imagina cum functioneaza.Sa va spun:stau linistita si ma relaxez in timp ce navighez pe net.Vantul adie incet printre paginile deschise,pardon vantul imi gadila-n talpi pagina deschisa(ca as visa sa pot deschide 2 in acelasi timp),in timp ce valurile ma arunca-n largul www-ului si eu...eu ma enervez si-mi cade parul si iar ma enervez si-mi rup si o unghie si apoi ma calmez si-mi spun:BINE CA MACAR AI NET,CHIAR DACA "MERGE" CU SPATELE!!!
Avand in vedere ca nu pot citi blog-urile pe care le citeam/vizualizam zilnic si ca nici nu pot posta imagini(recunosc,nici nu am incercat:|) pe blog-ul meu nu-mi ramane decat sa ma enervez si sa...sa fac nimic....ptr ca habar nu am ce as putea face in aceasta situatie si pe cine sa ma supar.
Pe tata ca a luat modem de la orange?Pe mine ca-l folosesc?Pe situatie?(care e de asa natura ca ma obliga sa-l folosesc).Pe viata?(pe care de altfel sunt suparata) sau sa ma resemnez?NUUUU!!!Nu pot face asta...asa ca ma supar pe tot ce pot:|Pe cei de la orange,pe stat,pe mine,pe situatie,pe tata si pe cine mai am eu chef!!!
Si acum m-am enervat si mai tareX(X(X(...ptr ca scrisesm eu niste chestii total neimportante(despre mine si nervii mei) si din greseala le-am sters fara sa le salvez:|:...nici macar nu stiu cum am reusitX(X(X(.....dar na...ma stresez aiurea din nimicuri...ieri m-am enervat ptr ca s-a terminat samponul exact cand faceam eu baie si nu era nimeni prin preajma sa se duca sa-mi cumpere sampon,asa ca a trebuit sa folosesc samponul mamei(lucru care ma irita,ptr ca fac matreata)...acum 20 de minute ma suparasem pe frate-miu ptr ca mi-a zis k am sanii prea miciX(X(X[sa-i stea-n gat cand mananca] [optional:intotdeauna mi-am dorit sa am sanii mai mici,dar acum ca mi-a zis frate-miu m-am enervatX(X(].
Acum voi incerca sa refac ceea ce am scris mai devreme si am sters:|
Scrisesem despre statul nostru si sistem:|..adica despre cozi infernale la ghisee & co.Cum este posibil acest lucru in 2010?Daca traiesti in Romania,orice este posibil...credeti-ma cand va spun:ORICE!!!
Joi,aveam ceva probleme pe la politie(acolo unde se fac cartile de identitate & co).Era normal sa ma enervez cand am fost nevoita sa pierd o zi-ntreaga pt niste nimicuri,avand in vedere ca eram obisnuita sa rezolv lucrurile altfel.Traim in Romania...mita/spaga functioneaza!!!Nu,nu ofeream spaga,sunt contra acestui obicei [si nici nu-mi place cuvantul...suna urat spaga..mai bine spunem cadouri.atentii].Mama are o prietena care lucreaza pe acolo si care o mai ajuta cu mici favoruri(si nici macar nu accepta micile cadouri/atentii).De exemplu in 2 zile mi-am facut CI.Coada?Cum am ajjuns acolo,am fost poftita inauntru,am facut poza(chiar am fost intrebata daca-mi place,daca nu sa o repet...insa nu ,m-a interesat cum am iesit asa ca am plecat) si cam in 5 min(cat a durat intrarea,completarea formularului,poza si iesirea) am rezolvat toata treaba.Insa,nu,de data aceasta am fost nevoita sa stau ca tot omu' la coada.Si m-am enervat.De ce?Ptr ca altii intrau prin spate si-si rezolvau mai repede treburile:|[lucru pe care l-am facut si eu de mai multe ori..dar ma enerva cand il faceau altii]...[aaa..puteam sa-l fac si acum,intram,puneam banu' jos si ma asteptam sa-mi fie rezolvate treburile..insa recunosc faptul ca mi-a fost rusine sa fac asta:|].Nu m-a deranjat ca am stat la coada(ptr ca am dat si o fuga acasa si am facut si baie:>:>..deci am avut treaba in timp ce altii chiar stateau la coada desi puteau face acelasi lucru ptr ca aveam bilete de ordine si intram dupa numarul biletului) ci conditiile mizere:|..initial stateam afara la :-?? 35 grade Celsius?:|:|..apoi intr-o sala ft mica ingramadite vreo 50 pers:|,iar aerul conditionat nu facea fata (si unii oameni aveau nevoie sa faca baie:|....motiv ptr care intr-un post viitor voi povesti despre importanta apei in viata noastra).
Si cam ptr aceasta si inca alte cateva momente ce au avut loc tot joi(in alergatura ptr completarea unor acte) urasc organizarea din Romania(motiv ptr care am venit acasa si mi-am facut ordine in camera:|..insa a fost o greseala...inainte era un haos organizat ptr ca mereu gaseam ce aveam nevoie,acum numai gasesc nimic:|X(X(X(...alt motiv sa ma enervez....) urasc eu sistemul si imi pun in pericol sanatatea si nervii...[bine ca nu ar suferi prea multi in urma [pierderii mele]
De exemplu incerc de 2 zile sa intru pe blog-ul Medinei si mereu cand il caut pe google imi da eroare:|.In seara aceasta(in final) am reusit sa intru si sa-i citesc ultima postare...insa nu am reusit sa intru si pe site-urile recomandate:|X(X(X(X( si ma enerveaza situatia.Dar stiti de ce?Ptr ca am net nou.De la ORANGE!!!DAAAA!!!ORANGE PE DRACU!!!X(X(X(X(...si e din ala smecher....nici nu va puteti imagina cum functioneaza.Sa va spun:stau linistita si ma relaxez in timp ce navighez pe net.Vantul adie incet printre paginile deschise,pardon vantul imi gadila-n talpi pagina deschisa(ca as visa sa pot deschide 2 in acelasi timp),in timp ce valurile ma arunca-n largul www-ului si eu...eu ma enervez si-mi cade parul si iar ma enervez si-mi rup si o unghie si apoi ma calmez si-mi spun:BINE CA MACAR AI NET,CHIAR DACA "MERGE" CU SPATELE!!!
Avand in vedere ca nu pot citi blog-urile pe care le citeam/vizualizam zilnic si ca nici nu pot posta imagini(recunosc,nici nu am incercat:|) pe blog-ul meu nu-mi ramane decat sa ma enervez si sa...sa fac nimic....ptr ca habar nu am ce as putea face in aceasta situatie si pe cine sa ma supar.
Pe tata ca a luat modem de la orange?Pe mine ca-l folosesc?Pe situatie?(care e de asa natura ca ma obliga sa-l folosesc).Pe viata?(pe care de altfel sunt suparata) sau sa ma resemnez?NUUUU!!!Nu pot face asta...asa ca ma supar pe tot ce pot:|Pe cei de la orange,pe stat,pe mine,pe situatie,pe tata si pe cine mai am eu chef!!!
Si acum m-am enervat si mai tareX(X(X(...ptr ca scrisesm eu niste chestii total neimportante(despre mine si nervii mei) si din greseala le-am sters fara sa le salvez:|:...nici macar nu stiu cum am reusitX(X(X(.....dar na...ma stresez aiurea din nimicuri...ieri m-am enervat ptr ca s-a terminat samponul exact cand faceam eu baie si nu era nimeni prin preajma sa se duca sa-mi cumpere sampon,asa ca a trebuit sa folosesc samponul mamei(lucru care ma irita,ptr ca fac matreata)...acum 20 de minute ma suparasem pe frate-miu ptr ca mi-a zis k am sanii prea miciX(X(X[sa-i stea-n gat cand mananca] [optional:intotdeauna mi-am dorit sa am sanii mai mici,dar acum ca mi-a zis frate-miu m-am enervatX(X(].
Acum voi incerca sa refac ceea ce am scris mai devreme si am sters:|
Scrisesem despre statul nostru si sistem:|..adica despre cozi infernale la ghisee & co.Cum este posibil acest lucru in 2010?Daca traiesti in Romania,orice este posibil...credeti-ma cand va spun:ORICE!!!
Joi,aveam ceva probleme pe la politie(acolo unde se fac cartile de identitate & co).Era normal sa ma enervez cand am fost nevoita sa pierd o zi-ntreaga pt niste nimicuri,avand in vedere ca eram obisnuita sa rezolv lucrurile altfel.Traim in Romania...mita/spaga functioneaza!!!Nu,nu ofeream spaga,sunt contra acestui obicei [si nici nu-mi place cuvantul...suna urat spaga..mai bine spunem cadouri.atentii].Mama are o prietena care lucreaza pe acolo si care o mai ajuta cu mici favoruri(si nici macar nu accepta micile cadouri/atentii).De exemplu in 2 zile mi-am facut CI.Coada?Cum am ajjuns acolo,am fost poftita inauntru,am facut poza(chiar am fost intrebata daca-mi place,daca nu sa o repet...insa nu ,m-a interesat cum am iesit asa ca am plecat) si cam in 5 min(cat a durat intrarea,completarea formularului,poza si iesirea) am rezolvat toata treaba.Insa,nu,de data aceasta am fost nevoita sa stau ca tot omu' la coada.Si m-am enervat.De ce?Ptr ca altii intrau prin spate si-si rezolvau mai repede treburile:|[lucru pe care l-am facut si eu de mai multe ori..dar ma enerva cand il faceau altii]...[aaa..puteam sa-l fac si acum,intram,puneam banu' jos si ma asteptam sa-mi fie rezolvate treburile..insa recunosc faptul ca mi-a fost rusine sa fac asta:|].Nu m-a deranjat ca am stat la coada(ptr ca am dat si o fuga acasa si am facut si baie:>:>..deci am avut treaba in timp ce altii chiar stateau la coada desi puteau face acelasi lucru ptr ca aveam bilete de ordine si intram dupa numarul biletului) ci conditiile mizere:|..initial stateam afara la :-?? 35 grade Celsius?:|:|..apoi intr-o sala ft mica ingramadite vreo 50 pers:|,iar aerul conditionat nu facea fata (si unii oameni aveau nevoie sa faca baie:|....motiv ptr care intr-un post viitor voi povesti despre importanta apei in viata noastra).
Si cam ptr aceasta si inca alte cateva momente ce au avut loc tot joi(in alergatura ptr completarea unor acte) urasc organizarea din Romania(motiv ptr care am venit acasa si mi-am facut ordine in camera:|..insa a fost o greseala...inainte era un haos organizat ptr ca mereu gaseam ce aveam nevoie,acum numai gasesc nimic:|X(X(X(...alt motiv sa ma enervez....) urasc eu sistemul si imi pun in pericol sanatatea si nervii...[bine ca nu ar suferi prea multi in urma [pierderii mele]
sâmbătă, 7 august 2010
I'm back!!!
Stiu ca v-a fost dor de mine!Foarte dor chiar....trebuie doar sa recunoasteti!Insa acum am revenit si voi continua sa fiu ca un ghimpe-n coasta fiecaruia dintre voi!
N-am murit si nici pe la spital nu am fost!Am platit factura la internet,doar ca nu am avut posibilitatea de a ma conecta din varii motive asa ca am decis sa mai las naibii blog-ul in pace si oamenii sa rasufle si sa se bucure de vacanta...si asta am facut si eu.Am incercat,repet,doar incercat sa ma bucur de vacanta,caci din alte varii motive a fost imposibil.Unul dintre aceste motive este faptul ca am ramas terorizata de unele lucruri,insa numai conteaza...mi-am luat pastile si ma tratez!Sper sa si aiba efect:-s Oricum daca stie careva vreo vrea contra crizelor nervoase sa ma anunte si pe mine ca eu chiar sufar cu nervii!Si sufar si mai tare cand ma enervez ca suntem romani...adica nu ma intereseaza de voi..insa ma dispera ca eu sunt romanca si ca traim ca pe deal..
Bine,recunosc,e cel mai urat lucru pe care am putut sa-l spun in ultima vreme,avand in vedere ca sunt o nationalista convinsa...insa ma enerveaza toate situatiile idioate in care am fost pusa in ultima vreme.Ciudat e ca sunt revoltata degeaba...ptr ca si eu am sange de roman:|...si nu ma mandresc cu asta:|
Later edit:Ptr ca nu am avut internet zilele acestea am citit mai mult decat de obicei(adica foarte mult:reviste,carti,tot ce am gasit).Mi-a placut mult Elle(nu e reclama),din pacate este ptr prima data cand o citesc si chiar am descoperit cu totul si cu totul altceva decat ceea ce ma asteptam sa gasesc si am fost foarte incantata.Am fost dezamagita (de mine) ptr ca am gasit in Cosmopolitan un articol(relativ interesant) scris dupa filmul "She's not that into you".Culmea e ca in urma cu cateva luni am vazut filmul si am scris(intr-un doc word) cateva replici care mi-au atras atentia si ceva comentarii ce le aveam atunci in gand(cam in asta consta si articolul din Cosmopolitan...oricum ce scrisesem eu nu semana deloc cu ce am gasit in revista,insa ma enerveaza ca nu am scris si eu cand am avut ocazia) .Nici numai stiu pe unde s-a pierdut acel doc word(undeva pe un dvd caci mi-am facut ordine in pc) dar m-am enervat ca puteam sa scriu eu prima(adica as fi vrut sa ma laud ca am avut ideea,da na,uite ce face sila din mine:|).Si ptr ca nu vreau sa se mai intample acest lucru inca o data voi posta acum cateva dintre urmatoarele subiecte pe care le voi dezbate(singura cu argumente pro si contra) pe blog.
Deci voi scrie despre:CELULITA,COZI INFERNALE,SCOLILE DIN ROMANIA,SUNT ROMANCA SI IMI E RUSINE!,EPILAT,FRUMUSETE ARTIFICIALA,NIVELUL DE CIVILIZATIE,RAS,POVESTE,MODELE DE VIATA,DIPLOME,VISURI.Imediat ce am chef voi scrie despre acestea si multe altele(caci aceste sunt doar o parte din subiectele la care m-am gandit(adica am fost obligata).
N-am murit si nici pe la spital nu am fost!Am platit factura la internet,doar ca nu am avut posibilitatea de a ma conecta din varii motive asa ca am decis sa mai las naibii blog-ul in pace si oamenii sa rasufle si sa se bucure de vacanta...si asta am facut si eu.Am incercat,repet,doar incercat sa ma bucur de vacanta,caci din alte varii motive a fost imposibil.Unul dintre aceste motive este faptul ca am ramas terorizata de unele lucruri,insa numai conteaza...mi-am luat pastile si ma tratez!Sper sa si aiba efect:-s Oricum daca stie careva vreo vrea contra crizelor nervoase sa ma anunte si pe mine ca eu chiar sufar cu nervii!Si sufar si mai tare cand ma enervez ca suntem romani...adica nu ma intereseaza de voi..insa ma dispera ca eu sunt romanca si ca traim ca pe deal..
Bine,recunosc,e cel mai urat lucru pe care am putut sa-l spun in ultima vreme,avand in vedere ca sunt o nationalista convinsa...insa ma enerveaza toate situatiile idioate in care am fost pusa in ultima vreme.Ciudat e ca sunt revoltata degeaba...ptr ca si eu am sange de roman:|...si nu ma mandresc cu asta:|
Later edit:Ptr ca nu am avut internet zilele acestea am citit mai mult decat de obicei(adica foarte mult:reviste,carti,tot ce am gasit).Mi-a placut mult Elle(nu e reclama),din pacate este ptr prima data cand o citesc si chiar am descoperit cu totul si cu totul altceva decat ceea ce ma asteptam sa gasesc si am fost foarte incantata.Am fost dezamagita (de mine) ptr ca am gasit in Cosmopolitan un articol(relativ interesant) scris dupa filmul "She's not that into you".Culmea e ca in urma cu cateva luni am vazut filmul si am scris(intr-un doc word) cateva replici care mi-au atras atentia si ceva comentarii ce le aveam atunci in gand(cam in asta consta si articolul din Cosmopolitan...oricum ce scrisesem eu nu semana deloc cu ce am gasit in revista,insa ma enerveaza ca nu am scris si eu cand am avut ocazia) .Nici numai stiu pe unde s-a pierdut acel doc word(undeva pe un dvd caci mi-am facut ordine in pc) dar m-am enervat ca puteam sa scriu eu prima(adica as fi vrut sa ma laud ca am avut ideea,da na,uite ce face sila din mine:|).Si ptr ca nu vreau sa se mai intample acest lucru inca o data voi posta acum cateva dintre urmatoarele subiecte pe care le voi dezbate(singura cu argumente pro si contra) pe blog.
Deci voi scrie despre:CELULITA,COZI INFERNALE,SCOLILE DIN ROMANIA,SUNT ROMANCA SI IMI E RUSINE!,EPILAT,FRUMUSETE ARTIFICIALA,NIVELUL DE CIVILIZATIE,RAS,POVESTE,MODELE DE VIATA,DIPLOME,VISURI.Imediat ce am chef voi scrie despre acestea si multe altele(caci aceste sunt doar o parte din subiectele la care m-am gandit(adica am fost obligata).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)