I moved on www.actlikeadiva.com ! Check it out! See you there!

M-am mutat pe www.actlikeadiva.com !

La multi ani!!!

I swear I am not insane. Not at all!

"S-a spus intotdeauna ca moda e o nebunie, dar in secolul nostru nebunia e la moda." Mihai Codreanu

*era timpu si pentru cateva poze. prea multa filozofie*

Da, ma! Asa am mers in oras. Si a fost dragut. Si am primit atentie. Si chiar admiratie(pe alocuri).

Si daca in nebunia mea ma placi inseamna ca suntem prieteni. Si daca suntem prieteni iesim in oras.
Cunosc doar 2 persoane capabile sa ma plimbe asa prin toata Europa daca e nevoie. Si acele 2 persoane ma iubesc. Ma iubesc cu toata nebunia mea. Si sunt o dulceata cand o iau razna. Si modesta. Aaaa... si mama . Si frate-miu. Amadoi. Spun ca si ei ma iubesc. Si nu stiu daca m-ar lua la plimbare asa. Ar stramba din nas si apoi ...si apoi m-ar scoate-n lume.

Am I crazy?
Not enough.
Maybe insane.
Maybe.

E placut sa-i fie cuiva dor de tine

freedom Free: te privescd ca sa ma satur pentru o saptamana macar

freedom Free: acum sunt adi:D
freedom Free: boceste de rupe
freedom Free: ma enrveaza:))
Panaite Roxana: :)))
freedom Free: ii zic "mai e o sapt si o vezi"
Panaite Roxana: mai mult
Panaite Roxana: 11 zile
freedom Free: la care ea suparata"doua!"
freedom Free: :)))
freedom Free is typing...
 
 
Nu conteaza cine este acel cineva

Sa fi fost el "Mr Right"?

Telefonul suna. Auzea in surdina melodia care-i placea atat de mult. Avea un obicei prost sa nu raspunda la telefon pentru ca adora sa asculte melodia aia. Prima data o ascultase la o petrecere plictisitoare in primul an de liceu. Mai tarziu o pusese ringtone. Nu-i placea prea mult dar era atat de lenta si era motivul pe care-l invoca atunci nu voia sa-i raspunda la telefonul iubitului de pe vremea aia. Apoi facuse sex pe melodia aia. Incet si deep. Nu sexul. Melodia. I-a intrat la suflet.Trecusera ani de cand o ascultase prima data. Vreo zece. Inca o asculta. Pe fundal auzi un “ No, I don’t believe you/ When you say you don’t come around here no more/ I won’t remind you/ You said we wouldn’t be apart” . Iubeste melodia aceasta asa cum l-a iubit si pe Razvan. Pana s-a plictisit. Repede. Poate mult prea devreme. Si se gandea ca ei “will not fall apart”, dar a realizat ca intr-un final toti avem a “broken heart”.  Asa e in liceu : “it seems will last forever” .Ar fi vrut anii aceia in apoi. Nu stia cum trecusera ultimii zece ani. Ar fi vrut sa fie iar in liceu si sa fuga pe fereastra afara. Cred ca era norocoasa ca locuia la parter. Dupa Razvan a fost Cristian. Dupa el a fost un altul al carui nume nu si-l aminteste acum. Sau poate nu vrea sa si-l aminteasca. Apoi a terminat liceul.Si apoi a fost Cosmin. Cat l-a iubit. Cam cat 4 ani de facultate. Si el? El nimic. Daianei ii placea sa faca pe martira. Le spunea tuturor ca a plecat. De fapt el nu please. Cel putin nu de buna voie. Il daduse ea afara. La 2 luni dupa ce se mutasera impreuna. Plangea dupa el. Plangea cand o vedea cineva. Niciodata cand era singura. Se intreba daca vreodata l-a iubit? Sau daca s-au mutat impreuna pentru ca citise ea in “Marie Claire” ca e momentul . Nu era sigura daca fusese decizia ei.  Apoi facuse o pauza. Aproape un an. Acum era un altul in viata ei. Un anume Dan. Se straduia sa-l iubeasca. De 2 ani tot incerca. Dar nu reusea. Sa fi fost Cosmin Mr Right si ea l-a dat afara din casa ei, din viata ei?

O femeie inceteaza sa fie puternica atunci cand se indragosteste

         Ioana nu spunea niciodata ca iubeste pentru ca se temea de suferinta. Stie ca odata cu iubirea si durerea isi face casa in curtea ei. De 5 ani locuieste la mansarda unei case ddin apropierea locului de munca. Economiseste sa-si cumpere propriul ei ‘loc’. Scump sa ai ceva al tau in ziua de azi. Mai ales pentru o tanara ce nu de mult a implinit 26 ani. La inceput obisnuia sa numere zilele pana pleaca din aceea mansarda. Planuise ca va sta doar 3 ani si apoi isi va permite un studio. S-a razgandit. A inceput sa indrageasca locul. Acum trebuie sa plece. E momentul prielnic sa-si cumpere un apartament cochet in partea de nord a orasului. E linistit. De cand se despartise de Sebastian ii lipsea linistea. Ar fi vrut sa profite de momentul mutarii pentru a-si aduna fortele ramase si sa-si impacheteze putinele lucruri carora nu le-a dat foc dupa plecarea lui Sebastian.

         Petrecusera impreuna 4 ani. 4 ani, 8 luni, 2 saptamani si 5 zile. Numarase pana si orele. Isi amintise ca-l cunoscuse intr-o seara tardiva de octombrie. Era in oras. Cina. Singura. Asa cum obisnuise pana atunci. Apoi l-a cunoscut pe el. Si l-a lasat incet incet in viata ei. Nu-i parea rau. Nu asa cum ar fi crezut ca ar fi trebuit sa regrete. Se bucura ca-l cunoscuse, ca-l lasese in viata ei. Facuse cu el atat de multe lucruri pentru prima data. Impreuna au facut prea multe.Atat de mult c-o durea. In primul decembrie petrecut impreuna au facut bradul. L-au despodobit pe la jumatatea lui Iunie, cand parintii Ioanei veneau in vizita. La sfarsitul celui de-al 2-lea Iulie petrecut impreuna a dus-o pentru prima data la mare. Nu vazuse marea pana atunci. Nu i-a placut, insa a mimat si exclamat uimita: ”Ce frumos!” Era prea frumos. S-au gandit sa strice asta. La cateva luni de cand se intalneau s-au mutat impreuna. Era prima data cand avusese curaj sa se mute cu un barbat. Au locuit fericiti mai bine de 4 ani. Ar fi crezut ca s-au grabit si s-au mutat prea devreme, prea repede. Nicidecum. Le-a fost bine. N-au stricat nimic. Nu-si autodistrusesera relatia. Sau cel putin asta a crezut ea. Pana l-a gasit cu alta in patul lor. Pardon, in patul ei. Pentru ca el se mutase la ea. Si era de datoria lui sa plece fara sa-si caute scuze. Poate doar sa-i spuna c-a iubit-o cu adevarat, ca a gresit si ca regreta. Ca nu-i cere sa treaca peste greseala lui, dar ca-i cere iertare. El, spre surprinderea ei, a dat-o afara pe domnisoara care nu avea ce cauta in peisaj si s-a dus la ea ca si cum nimic nu se intamplase.

-Ai gresit Sebastian. Te iert. Nu uit. Dar vreau sa pleci azi din casa mea.

-Si unde sa ma duc?

-Oriunde. Du-te la ai tai. Doar, te rog, pleaca din casa mea.

-Mansarda ta, vrei sa spui. Si nici macar aia nu-i a ta. Nu ai fost in stare sa-ti cumperi un loc al tau.

-Sebastian te rog ia-ti lucrurile si pleaca. Doar pleaca. Si sper ca drumurile noastre sa nu se interactioneze. Macar pana se vindeca durerea din sufletul meu.

            Ar fi vrut sa-l doara si pe el. Macar putin. Ar fi vrut sa-l vada ravasit. Poate sa-l vada ca plange dupa iubirea ei. Ca sufera c-a pierdut-o. Nici macar o lacrima nu-i cursese pe obraz. Stia ca barbatii nu plang. Nu in public. Spera nebuneste ca el va uda 3 pachete de servetele de masa.Se inselase.  L-ar fi vrut diferit. L-ar fi vrut asa cum si-l imagina ea in fiecare seara cand se aseza langa el.  A durut-o si mai tare cand l-a vazut cum se imbraca. Si ce daca-l daduse afara? Ar fi vrut s-o insface si sa-i spuna : “Te iubesc, nu plec. Fac orice e nevoie sa ma ierti”. In subconstientul ei stia ca l-ar fi iertat. Poate de asta ii si era teama ca-l iubea asa mult. Il privea. Vedea cum omul pe care-l iubea nu lupta pentru ea. Vedea cum el intorsese spatele iubirii.

A plecat grabit trantind usa in urma lui. Ioana a inceput sa arda tot ce-i amintea de el. A umplut 3 cutii cu lucruri pe care le-a aruncat. A scapat de toate fotografiile lor, de cartea cu ‘memorii’ pe care el i-o facuse cand trecusera 2 ani de la prima lor intalnire. Arsese puloverul ei albastru marin ce-l cumparase cand au fost in Venetia. Aruncase toate suvenirurile pe care el i le adusese din calatoriile lui de afaceri. Distrusese cearceafurile in care se cuibareau ei in fiecare noapte. Gemea de durere. L-ar fi vrut inapoi.Probabil l-ar fi iertat si ar fi uitat. Stia ca l-ar fi iertat.  Avea nevoie de el sa faca primul pas. Sa vina sa ceara iertare, sa-i cada in genunchi si s-o implore, sa-i trimita flori si bomboane de ciocolata la locul de munca, sa-i scrie scrisori de dragoste, sa-i arate ca ce-au trait ei a fost real, sa-i demonstreze ca n-a pierdut aproape 5 ani din viata traind in iluzii imaginadu-si ca va naste un baietel ce va mosteni ochii lui Sebastian si o fetita cu parul galben pai la fel ca al lui. Cat mai iubea ochii aceia de un albastru intunecat.  Ce-i mai placea sa se joaca in parul lui. Ce mult ar fi vrut sa uite acele amintiri ce-o apareau brusc in minte.

        Cu fiecare zi care trecea si el n-o suna isi dorea sa dea timpul inapoi si sa nu fi venit mai devreme in acea zi. Ioana credea despre sine ca e o femeie puternica, dar nu si-a dat seama ca o femeie inceteaza sa fie puternica atunci cand se indragosteste. Cand iubeste o femeie e capabila de orice. ORICE. E dispusa sa faca sacrificii imense pentru omul pe care-l iubeste. Vrea sa se creada puternica, dar nu e capabila de nimic mai mult decat iertare. Inchide ochii la toate escapadele omului pe care-l iubeste. Ioana simtea ca e inselata. Simtea ca el se indepartase de ceva timp de ea, dar n-ar fi recunoscut asta sub nicio forma. Inconstient, din acest motiv venise acasa mai devreme. Mimase o migrena insuportabila si se invoise de la munca. Ar fi vrut sa fi gasit dormitorul gol. Ar fi vrut sa nu-l banuiasca de infidelitate si sa nu fi mimat durerea de cap.

De-a lungul timpului ii iertase atat de multe. Nu vedea de ce nu i-ar ierta si infidelitatea. Ar fi facut-o. Daca el i-ar  fi cerut asta… O femeie care iubeste inchide ochii. Inchide ochii si traieste in universul ei. Cel in care barbatul ei ridica mereu capacul la toaleta, ii tine de urat in bucatarie si spala vasele, se joaca cu copii, amana un meci de fotbal ca sa faca dragoste cu femeia lui, ii face mici surprize oricand, ii trimite flori in fiecare luni la servici, are incredere in ea, o scoate in oras si o prezinta tuturor prietenilor, mandru ca a gasit cea mai minunata femeie pentru el. Ii da ei jumatate cu ciocolata a prajiturii lui preferate, ii aduce un pahar cu apa rece la 3 dimineata, se da jos din pat sa-i schimbe apa calda din ‘termosul’ cu apa pentru durerile menstruale, se duce la market sa cumpere biscuiti cu ciocolata cand ea are pofte, o strange in brate in fiecare dimineata, o saruta de noapte buna in fiecare seara, merg impreuna la cumparaturi. Acesta era barbatul langa care Ioana visa sa-I petreaca restul vietii. Era pregatita sa faca acest pas alaturi de Sebastian. Nu stia, insa, ca el nu este barbatul la care incosntient ea visa. Abia acum realizase ca el nu ar afce nici macar jumatate din lucrurile pe care ea le vrea.

         Sebastian era exact barbatul tipic. Venea acasa la ora 18. Se aseza pe canapeaua din livingul improvizat si astepta berea. In dulap, langa cartofi puteai zari  un bax de bere. Isi aproviziona saptamanal ‘stocul’ si intotdeauna era bere pentru amicii lui care-l vizitau. Ioana avea mereu timp sa le pregateasca gustari dupa care se facea nevazuta in dormitor lucrand la proiectele pe care nu reusea sa le termine la munca.Avea cu disperare nevoie de bani in plus. Isi dorea sa aiba propriul ei ‘acasa’ .  Isi imagina cum va decora fiecare camera. Pe holul de la intrare  va fi poza cu Audrey Hepburn multumind pentru iubirea primita.In living si-ar fi inramat cateva dintre filozofiile ei de viata. Era o visatoare. Ar fi cumparata o sofa camel si pe pervazul de la fereastra din living ar fi crescut o planta de “floarea-soarelui”.  Pe masuta de cafea ar fi asezat vreo 3 reviste si o lumanare. In dormitor isi dorea o atmosfera cosy si primitoare. Se gandea la un pat dublu asezat pe mijloc cu 2 noptiere: una pentru el si una pentru ea.Si-ar fi cumparat o masuta de toaleta si o oglina mare.Dormitorul mic se gandea sa-l transforme in closet. Macar pana lua in considerarea varianta de a devein mamica. Isi dorea copii, doar ca nu prea curand. Nu era un moment favorabil.

Se gandea la toate acestea si multe altele in timp ce strangea revistele adunate de-a lungul timpuluo. Se depozita intr-o cutie. Acelasi lucru ar fi vrut sa-l faca si cu sentimentele. De-ar putea. Simtea cum o arde pe interior. O macina sa stie ca el  ar putea fi cu alta in timp ce ea, cu ultimele puteri, isi mai desface un pachet de servetele.

Il iubise…Mai mult decat merita. Poate prea mult...

Cum sa fii fericit...

-Vreau sa fiu si eu fericita!

-Si ce mai astepti?

-?

-Ce te retine?

-?

-Fii fericita, draga mea!

-Cum?

-Asa cum vrei…

-Dar nu stiu.

-Invata.

-De la cine?

-De la cei care sunt fericiti. Totusi, trebuie sa te intreb, de ce vrei sa fii fericita daca nu poti defini fericirea?

-Pentru ca vreau sa rad,sa ma simt bine!

-Go for it,,, Indiferent ce vrei, doar fa acel ceva! Lupta pentru scopul tau indiferent de risc, dar nu si de mijloace! Te rog sa fii fericita! Trebuie doar sa faci ceea ce vrei, ceea ce simti. Nu e de ajuns sa fii acolo cand oportunitatea apare, trebuie sa te lupti s-o primesti. Da din coate, urca trepte pe care inca nu le vezi, nu te-ntoarce si spune-ti “sunt buna, damn, sunt al naibii de buna si pot face asta” .

Lupta pentru visurile tale,insa te rog ai grija de vise. Sa ai visuri mari, insa vise mici.Fii onesta cu tine. Nu te speria de esecuri. Nu te trezi dimineata dezamagita. Nu te afunda in idealuri, insa crede in dorintele tale. Viata ta abia incepe.E prea devreme pentru durere. Indiferent ce varsta ai, uita-te in oglinda, zambeste-ti si spune-ti ca nu e nimeni mai bun decat tine sa fie TU, repeta-ti ca esti norocoasa ca de-a lungul timpului ai cunoscut oameni care te-au ajutat sa te educi, sa devii mare, sa devii om, sa fii TU.

 Gandeste-te ca sunt altii care au trecut prin incercari mult mai grele decat ti-ai putea tu vreodata imagina. De fiecare data cand ti se rupe o unghie amintesteti ca sunt milioane de oameni care nu stiu ce este aceea “oja”. De fiecare data cand nu ai bani sa-ti cumperi o revista aminteste-ti ca mai bine de 1 miliard de oameni sunt analfabeti, iar aproape jumatate din populatia globului nu s-a putut bucura de emotii citirii unei carti. Cand te doare capul de la bautura amintetse-ti ca anula 8 milioane de oamnei mor din cauza cancerului. Cand mancarea ti s-a ars aminteste-ti ca numai azi au murit mai bine de 30.000 de oameni din cauza foamei, si numarul inca urca. Cand baiatul pe care-l placi nu-ti impartaseste sentimentele fii recunoascatoare pentru bunul simt de a-ti spune; in unele parti ale lumii poligamia nu este o moda, ci o forma de viata.

Si spui ca nu esti fericita? Revizuieste-ti atitudinea!

Intelegi ce spun?

 Diferenta dintre visuri si vise